Hartă și istoric – Bușteni

Importanta drumului Prahovei va creste odata cu schimbarea scaunului domnesc de la Targoviste la Bucuresti. La 1452 Vladislav Voievod, scrie pargarilor din Brasov ca a hotarat ca drumul Prahovei sa fie ” slobod si pe unde poftiti si sa ne tinem de asezamantul cel vechi, de la domnii de mai inainte” .

Mai tarziu, in 1476, Vlad Tepes se adreseaza judetului si pargarilor din Brasov, comunicandu-le ca ” a slobozit drumurile si pe Rucar si pe Prahova si pe Teleajen si pe Buzau”. Cararea fiind ingusta, marfurile din Brasov se transportau pe cai pana la Campina, de unde se incarcau in care mari. Stapanii cailor erau numiti prahoveni, cu toate ca erau locuitorii din Zarnesti de langa Brasov.

Despre drumul acesta anevoios al Prahovei se aminteste si intr-un document dat de Radu cel Mare in februarie 1508, cu putin timp inainte de moartea lui: ” Voi inchide toate drumurile pe unde umblati, drumul Dambovitei si drumul Prahovei”.
Despre lipsa asezarilor pe aceste locuri ne vorbeste si actul de fundatie al Manastirei Sinaia din 15 oct.1695: ” am zidit din temelie si am inaltat un schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari. Pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai inaintea zidirei acestia se afla sihastri, acolo in pustia aceasta”.

La 1701 Constantin Brancoveanu porunceste ca pentru paza Manastirii Sinaia sa se scuteasca de darile catre domnie 40 de oameni din Traisteni, subliniind totodata primejdia in care traiesc calugarii din aceasta manastire, fiind departe de orice asezare omeneasca.

La 1782 cand Mihai Sutu infiinteaza cu 24 de familii de scutelnici ai Manastirii Sinaia, primul catun – Izvorul. De aici, apoi s-au intins locuitorii de-au format si celelalte asezari: Busteni, Poiana Tapului, Azuga, Predeal.
Pana la sfarsitul secolulu al XVIII – lea pe valea de sus a Prahovei se gaseau asezari stabile : Schitul Lespezi de langa Posada , manastirea Sinaia intemeiata in 1695 de marele spatar Maihai Cantacuzino, catunul Izvor infiintat in 1782 de domnitorul Mihai Sutu din scutelnicii manastirii Sinaia, schitul Predeal intemeiat in 1744 iunie 20, precum si un han mare ” Slonul de Piatra ” pe stanga Prahovei, nu departe de Casaria din Zamora, cel mai vestit din partea de sus a Prahovei. Era o cladire solida in care se puteau adaposti calatorii in timpuri grele.

Se spune ca in februarie 1788, prin pasul Predeal au intrat cateva corpuri de oaste austriaca, ocupand schitul Predeal si manastirea Sinaia. In luptele care au avut loc intre austrieci si turcii sustinuti de Mavrogheni, domnul Tarii Romanesti, turcii au dat foc hanului Slonul de Piatra, de la poalele Zamorei. Era singura locuinta omeneasca de la Sinaia in sus, inainte de 1750.
Alte cateva hanuri au luat fiinta dupa 1800: Hanul ” La Ruja „( Predeal ),” Puristoaca ” ( Predeal ), si hanul din Busteni care, ca sezare stabila nu dateaza decat la inceputul secolului al XIX-lea. In harta ruseasca din 1835, in dreptul Busteniului se afla trecute catunele Draguseti cu 20 familii, Trestia si slonul de Piatra. Primele doua catune sunt la originea orasului Busteni, iar ultimul a dat nastere cartierului Zamora. Primele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului in jurul anului 1800 si erau asezate la intamplare prin poiene, pe unde era loc mai larg.

Asezarile de pe valea de sus a Prahovei faceau parte la inceput din punct de vedere administrativ din comuna Podul Neagului care se intindea pe o distanta de vreo 35 Km, de la Comarnic pana la Predeal. In 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, satele Posada si Podul Neagului, fiind mai aproape de Comarnic, se alipesc la aceasta. Celelalte localitati, printre care si Bustenii, au continuat sa faca parte din vechea comuna Podul Neagului pana in 1884. La inceputul secolului XX, in anul 1908 Busteni si Poiana Tapului formeaza comuna Busteni cu resedinta primariei la Busteni. In anul 1946 Poiana Tapului a fost declarata statiune climaterica si tot in acelasi an Busteniul a fost declarat oras. In 1950 in decembrie, odata cu impartirea administrativ-teritoriala, Poiana Tapului a fost trecuta in componenta orasului Busteni.

La inceputul secolului al- XIX -lea prin 1802, cand se presupune ca s-au stabilit primii locuitori in Busteni, a avut loc fuga a o mare parte din populatia Bucurestilor din cauza teroarei raspandita de Pasvantoglu si carjalii lui. O alta fuga a populatiei din Bucuresti pe Valea Prahovei in sus a avut loc in 1821 cand turcii, in urmarirea lui Ipsilante, macelareau lumea din capitala. Locuitorii din Busteni au avut de suferit in 1848 din partea trupelor rusesti, iar in 1854 din partea ocupatiei austriece.

Modernizarea cailor de comunicatie, sporirea posibilitatilor de gazduire, aduc un mare numar de vilegiaturisti care, in drum spre statiunile balneare din Ardeal, ajung sa cunoasca farmecul natural si calitatile terapeutice ale localitatilor Sinaia si Busteni. Dezvoltarea localitatii Busteni de la cateva familii in prima jumatate a secolului al XIX-lea pana la orasul de azi se datoreste intre altele si imbunatatirii mijloacelor de comunicatie pe aceasta vale a Prahovei.

In anul 1846 s-a inceput dupa porunca lui Bibescu Voda, construirea soselei Campina – Predeal.  Lucrarile caii ferate Ploiesti – Predeal au fost incepute in 1876 de catre o societate engleza dar soseaua a fost inaugurata la 10 iunie 1879 de catre firma franceza Guilla.              
In 1893 Fabrica de Hartie, se intemeiaza, pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania,de catre Karl si Samuel Schiel originari din Rasnov. Fabrica S. C. Schiel producea hartie si saci de hartie lucrand cu 1143 muncitori. dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si ” Ferastraul de la Retivoiu „, ce a fost mistuit de incendiu in 1894. Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin infiintarea unei fabrici de cherestea la Azuga. In 1904 moara de macinat a fost transformata in fabrica de celuloza .Miscarea social – culturala intre cele doua razboaie mondiale era foarte vie in Busteni si se polariza de fapt in jurul activitatii intreprinderii de hartie.

Despre inceputurile scolii din Busteni avem un numar de date scrise de fostul director al scolii, A.M. Mihailescu, pe care le-a publicat in Monografia Scolii din Busteni in 1906. Scoala din Busteni a fost infiintata din 1865, dupa aparitia legii invatamantului rural obligatoriu . Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur invatator. Tinand seama ca pe vremea aceea procentajul pe tara al stiutorilor de carte era destul de scazut, numarul celor care au stiut carte in Busteni reprezenta un procent dublu (43%).

Intre 1903-1907, Ioan Slavici construieste primul hotel din localitate.

Iin 1911, Cantacuzino Nababul ridica Castelul Zamora, iar Ion Kalinderu amenajeaza centrul civic al orasului (pe Bd. Libertatii, in zona cuprinsa intre statuia Ultima Grenada si strada Bariera CFR) si construieste Hotelul Busteni (in prezent, sediul primariei).

In perioada interbelica, multi oameni de vaza ai Romaniei descopera Busteniul si incep sa-si petreaca vacantele aici, in casele de odihna proprii: Tudor Vianu, Gheorghe Titeica, Dimitrie Leonida, Virgil Madgearu, Lucretiu Patrascanu, Nestor Urechia, Gheorghe Lupu.

Declarat oras in 1946, Busteniul a cunoscut o dezvoltare turistica de exceptie dupa Primul Razboi Mondial. La 11 august 1978, statiunea a fost legata de platoul Muntilor Bucegi printr-un funicular. Telecabina Busteni-Babele, cu o lungime de 4350 m, este cea mai lunga din tara si a treia din Europa. Cabana Babele este legata de Hotelul Pestera de langa Pestera Ialomitei printr-o linie de telescaun, cu o lungime de 2611 m.

In 1972 pe peronul garii din Poiana Tapului se filmeaza celebra scenetă „Tanţa şi Costel” din filmul „Astă seară dansăm în familie”  – „suav-cinicul escroc sentimental Temistocle T. Temistocle, în tandem constant cu Sebastian Papaiani şi formând cupluri-cupluri cu o serie de actriţe tot una şi una, inclusiv Vasilica Tastaman, consacrată la televiziune de Octavian Cotescu şi Coca Andronescu.”In zona exista numeroase izvoare de ape minerale clorurate, sodice, carbogazoase, hipotonice, cu iod, calciu, magneziu, captate de la sfarsitul secolului al XlX-lea si folosite in tratamentele balneare. In lunile de iarna, statiunea ofera posibilitatea practicarii schiului.

Obiective turistice Bușteni

Castelul Cantacuzino

Castelul Cantacuzino a fost cladit in anul 1911 in parcul al carui proprietar a fost Printul
Gheorghe Grigore Cantacuzino zis “Nababu” din cauza averii sale impresionante. Se spunea ca
ar fi putut pava intreaga curte aferenta castelului cu monedele sale de aur. Castelul este
inconjurat de cascade, grote si fantani arteziene si este in topul primelor castele din Romania din
punct de vedere architectural. Castelul a functionat ca sediu al Sanatoriului Ministerului de
Interne, apoi in anul 2008 a fost cumparat de catre un grup de investitori si repus in circuitul turistic .

Descriere Castel
Corp 1 – pavilion central cu supraf sol 1.200,30 mp format din demisol, parter si etaj cu supraf
desfasurata de 3.148,09 mp, avand fundatie din beton, pereti de piatra cioplita, invelitoare tigla;
Corp 2 – pavilion servicii, supraf sol 201,90 mp,parter si etaj cu supraf desfasurata de 403,80 mp;
Corp 3 – vila administrativa, supraf sol 114,41 mp, un singur nvel;
Corp 4 – capela .
Impresionant din punct de vedere al gabaritului, castelul se compara cu alte edificii realizate in
stilul neobrancovenesc cum ar fi Palatul patriarhal, complexul Peles din Sinaia si cel de la
Cotroceni.

Hotel – Casino Palace

Incepe a fi construit in anul 1909, iar pana in 1912 era finalizat, gata sa-si primeasca oaspetii in camere dotate cu tot confortul modern: becuri, instalatii de incalzire, apa calda, canalizare, telefon si salon cu automat de muzica. Hotel se inspira din arhitectura culelor oltenesti, insa dat fiind specificul zonei, imprumuta si elemente ale foisoarelor de vanatoare. Pe tot intinsul parterului si primului etaj, fatada este placata cu piatra ornamentala de rau, zidurile fiind din caramida. Este una dintre primele cladiri ce foloseste grinzi din beton armat, fiind in momentul constructiei o atractie in Busteni.

Dimensiunile sunt impresionante chiar si astazi, fiind una dintre cele mai mari cladiri in stil neo-romanesc. Intrarile erau prevazute cu cerdac din caramida, decorat cu motive taranesti. Balcoanele turnurilor dinspre nord aveau console din lemn. Surprinde faptul ca cele doua turnuri dinspre nord au stalpi din lemn, ci nu din zidarie, din coloane de inspiratie bisericeasca.
Intre anii 1916 si 1918 trupele de ocupatie austriece, maghiare si germane au rechizitionat cladirea pentru comandamentul local. Dupa eliberare, in 1918, nu se constata stricaciuni majore, astfel ca este reparat si redat circuitului hotelier. In anii 1920, anii in care arhitectura neo-romaneasca a inflorit, era una dintre cladirile emblematice ale localitatii, iar in anii 1930, anii art deco, si-a pastrat un rol major in turismul local. De remarcat ca actuala strada Cezar Petrescu se numea in perioada interbelica Theodor Florescu, acesta fiind unul dintre actionarii hotelului.

In 1943 Maresalul Antonescu preia fortat in folosul Armatei imobilul spre a servi drept spital pentru inaltii ofiteri raniti pe frontul de est. Dupa razboi, urmeaza nationalizarea si trecerea acestei cladiri in patrimoniul Ministerului de Interne, care stabileste aici un sanatoriu pentru cadrele sale superioare.

Se constata, insa, ca zona din oras unde era amplasat nu era una proprice unei asemenea activitati medicale, astfel incat imobilul este cedat Ministerului Sanatatii spre a fi folosit ca si spital pentru copii. Ministerul de Interne si-a indreptat privirea spre cealalta cladire monumentala din Busteni, anume Castelul Cantacuzino, care a devenit sanatoriu, fiind mai bine amplasat pe munte, mai departe de oras.

Ministerul Sanatatii a infiintat aici „Caminul de copii 9 Mai”, denumit astfel in cinstea zilei de 9 Mai 1945, cand Germania a semnat actul de capitulare neconditionata in fata Aliatilor.

Intre 1949 si pana prin anii 1990, acest imobil s-a aflat in posesia Ministerului Sanatatii. In anul 2002 il regasim in proprietatea Consiliului Judetean Prahova.

Casa memoriala Cezar Petrescu

Este o casa impresionanta, cu stil si foarte mult bun gust, cladita in 1918 de familia avocatilor Elena si Dionisie Nobilescu, care au locuit-o vremelnic, pana in 1937, cand a fost cumparata de Cezar Petrescu. Scriitorul a locuit aici cu familia intre anii 1937 si 1961.

Intrând în posesia casei, Cezar Petrescu îşi împlinea visul din tinereţe. Prozatorul Cezar Petrescu- care nu era numai nuvelist şi romancier, ci şi un gazetar şi publicist treaz la problemele epocii, a declarat nu odată că, dacă pentru meseria de ziarist oraşul îi era indispensabil ca “post de observaţie” pentru activitatea zilnică, în schimb, pentru opera de creaţie literară avea absolută nevoie de izolare şi reculegere. Aşa s-a făcut ca, în 1937 Cezar Petrescu a devenit proprietarul vilei de la Buşteni, după ce până la 45 de ani publicase peste 20 de volume şi depusese o vastă activitate în presă. În această casă, scriitorul a locuit în perioada 1937- 1960 şi a realizat mare parte din vasta sa operă.

Centru cultural Busteni

Prima scoala situata pe Valea Superioara a Prahovei a fost creata în anul 1865 la Busteni.

Aceasta a fost infiintata din 1865, dupa aparitia legii invatamantului rural obligatoriu . Scoala a functionat in aceasta casuta pana in 1870, cand s-a mutat in alt local, proprietate a comunei in care functiona si primaria. Noul local al scolii din fata garii este construit in 1887 ( in el a functionat in ultimii ani biblioteca oraseneasca ). Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur invatator. Tinand seama ca pe vremea aceea procentajul pe tara al stiutorilor de carte era destul de scazut, numarul celor care au stiut carte in Busteni reprezenta un procent dublu (43%).

Biserica Domneasca

Biserica Domneascacu hramul Nasterea Fecioarei Maria este ctitorita in 1889 de regele Carol I si regina Elisabeta. Pare o copie a bisericii Manastirii Hurez. Lacasul de cult, in forma de cruce, a fost inaltat dupa planurile arhitectului I. N. Socolescu de o echipa de constructori italieni coordonata de Pietro Dreossi.

Picturile murale din altar, executate de danezul Aage Exner, care a zugravit si Manastirea Sinaia, s-au pastrat intacte. Icoanele au fost pictate de Gheorghe Tattarescu, iar catapeteasma, deosebit de frumoasa, a fost lucrata la Viena. In 1936, biserica de pe Bd. Libertatii nr. 2 a fost repictata de Gheorghe Belizarie.

Manastirea Caraiman

Manastirea Caraiman, o manastire mai speciala decat altele pentru ca aici traieste un pustnic, calugar si preot cum isi zice, a carui faima a trecut de mult dincolo de zidurile de piatra ale Bucegilor. Este Parintele Gherontie Puiu despre care se spune ca moartea i-a murit de trei ori, dar care acum e fericit ca i s-a indeplinit dorinta sa cea mai vie: construirea unei manastiri. Sub lumina Maicii Domnului Parintele spune ca s-a aflat, din prima zi a venirii sale pe lume, sub protectia Maicii Domnului. Si acum la 75 de ani, parintele Gheronite este un barbat urias cu o privire firava si cu o voce dulce, moldoveneasca.

Parintele Gherontie Puiu a ascultat porunca Maicii Domnului si a trait ca un sihastru timp de zece ani intr-o pestera, pana in vara lui 1970. Timp de zece ani, noptile, a privit crucea cea mare de pe Caraiman. Atunci, spune, “i-am jurat Maicutei Domnului ca, daca ma voi intoarce cu bine in lume, jos, voi construi o manastire cu hramul Inaltarea Sfintei Cruci, din curtea careia sa poata fi privita crucea de pe varful Caraimanului”.

Dupa Revolutia din 1989 s-a intors la Manastirea Neamt, unde monahii ramasi in viata l-au recunoscut, desi trecusera 30 de ani. A fost uns monah pe loc, apoi a fost inscris la seminar, desi nu avea decat patru clase terminate in satul natal. O saptamana a fost diacon, dupa care, asta se intampla in 1992, episcopul locului l-a uns preot, dupa “randuiala lui Melchisedec”, pentru ca trecuse de varsta lui Hristos.

In 1995, in timp ce spovedea o credincioasa, parintele Gherontie, pe atunci preot slujitor la marea manastire Cetatuia din Iasi, a avut un atac cerebral, in urma caruia nu si-a mai putut misca jumatate din corp. A fost internat la spitalul din Tatarasi, unde a stat trei luni dupa care a fost transferat la sanatoriul din Sinaia. Medicii care l-au ingrijit i-au spus ca va fi nevoie de ani buni pentru refacere. Acolo a stat insa… o singura noapte.

Aflat intr-o rezerva cu inca un preot si cu un crestin, parintelui i s-a aratat iarasi, de data asta foarte de aproape, Maica Domnului: “Apoi a rostit mai apasat: Vei gasi un brad cu sase ramuri, langa o apa curgatoare, pe un plai de unde se vede marea cruce la care te-ai jurat. Acolo sa faci manastirea”. Spre surprinderea vecinilor de salon si a medicului neurolog, parintele Gherontie s-a ridicat in picioare, uitand de boala. Ajuns pe plaiul Palanca a zarit bradul retezat si a primit semnul ca toate cautarile lui luasera sfarsit. Maica Domnului i-a aparut plutind peste brad, facandu-i semn cu mana, “de parca ar fi vrut sa-i arate ca manastirea trebuie sa imprejmuie acel brad. De aceea am facut agheazmatarul, ca un fel de paraclis ce strange in brate sfantul arbore… Cand am taiat un ciot din brad, ca sa fac loc pentru clopot si toaca, in fibra lemnului a aparut chipul Maicutei Domnului.

Crucea Eroilor Neamului

Monumentul Eroilor a fost realizat prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ai României, în perioada 1926-1928 „întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei” aşa cum stă scris pe placa comemorativă fixată pe partea nordică a soclului.

Proiectarea şi execuţia întregului monument s-au făcut cu efort, meşteşug şi inteligenţă româneşti. În documentele vremii, sunt menţionate, ca realizatori ai structurii metalice, Direcţia de Poduri din cadrul Direcţiei Generale CFR şi secţiile L1 şi L5 Sinaia, iar ca proiectanţi, inginerii români Teofil Revici şi Alfred Pilder şi dirigintele de şantier Nicu Stănescu. Proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii Constantin Procopiu şi Georges Cristinel, iar monumentul a fost sfinţit în anul 1928, la 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

În momentul finalizării lucrărilor de execuţie, MONUMENTUL EROILOR era cea mai înaltă structură metalică din Europa situată la mai mult de 2000m altitudine, putând fi comparată, ca realizare inginerească şi simbolistică, cu turnul Eiffel din Paris, cu Statuia Libertăţii din New York sau cu Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro.

În colecţia românească a „arhitecturii din fier”, cele mai reprezentative unicate, înrudite prin aspiraţia către înalt, prin valoarea lor de simbol naţional comemorativ, prin calitatea de obiect de artă şi, nu în ultimul rând, prin caracterul lor exclusiv românesc sunt: Coloana fără sfârşit şi Crucea de pe Caraiman.

„Ultima grenada a caporalului Constantin Musat”

Monument ridicat in 1928 in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial . Monumentul situat intre Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului Fabricii de Hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului Caporal Vasile Musat, cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramesese teafara.Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti – Arges. A facut parte din batalionul unu al regimentului doi graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai intre Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz, La inaugurarea monumentului in data de 9 septembrie 1928, a luat parte insasi M.S. Regina Maria, insotita de intreaga sa suita regala.

Vila „Boureanu”

Vila Borneanu realizata in 1935 cu o arhitectura specifica sfarsitului de secol 18 situata la poalele muntelui Baiu , la vremea respective avand o ampla panorama asupra masivului Bucegi. In prezent a fost transformata in gradinita de copii nr 4, asezamant ce contribuie la pregatirea copiilor cetatenilor localitatii. Vila a fost donata statului in 1963 de Gheorghe Borneanu prin decretul 479

Banca ” La Regina „

Bulevardul Libertatii
Pe B-dul Libertatii intre nr. 208 si 210, sunt doua banci din piatra masiva prelucrata, construite si amplasate prin anul 1904, prin grija neobositului si iubitorului de munte, Nestor Urechia.

Banca
Banca ” La Regina ” amplasata in padure la circa 2 km, pe punctul numit ” La Fierastrau „, este o lucrare de arta construita din piatra masiva, la 17 sept. 1888.

Partia Kalinderu

Partia Kalinderu (lungime 1500 m, inclinare a pantei de 37%), este amplasata pe un versant al Masivului Caraiman, la 1 km distanta de centrul Busteniului. Partia, dotata cu instalatie de iluminare, telegondola (1050 m), instalatie de produs zapada (patru tunuri de zapada), este prevazuta cu doua variante de sosire, pentru avansati si incepatori.

Numele partiei din Busteni vine de la cel al juristului Ion Kalinderu (1840-1913), mare amator de arta, administrator al Domeniilor Coroanei din 1884, presedinte al Academiei Romane din 1893. Ion Kalinderu a contribuit mult la dezvoltarea localitatii: a infiintat un hotel, o fabrica de hartie, un liceu si a promovat schiul. Poiana Kalinderu s-a dezvoltat in jurul unui chiosc construit la sfarsitul secolului al XlX-lea, care va ajunge sa fie folosit o vreme ca adapost pentru ciobani.

Fun Park Kalinderu

Este cel mai modern parc de distractii din Romania si va functiona atat iarna, dar si vara. Investitia a costat 2,5 milioane de euro.
Acest parc se întinde pe o suprafata de 14.000 de metri patrati si este asemanator celui Innsbruck din Austria, are tobogan, baby-lift, trambulina, panouri de catarare, carusel, snowtubing si banda pentru urcat. Parcul de distractii va fi o alternativa la schi sau sanius. Este destinat persoanelor de toate varstele iar turistii vor putea sa se distreze nu numai pe timpul zilei ci si noaptea pentru ca este dotat cu instalaitie de nocturna.

Babele

Monument al naturii, format de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului.
Culme muntoasa in partea central-nordica a masivului Bucegi( Carpatii Meridionali), cu directie N-S,intre Valea Jepilor, la E, si Valea Sugarilor, la V,constituita din conglomerate si gresii.Alt.max.:2.292 m( vf.Baba Mare).
Important obiectiv turistic de la care se poate pleca spre Vf.Omu( 2.505 m), spre izv. si pestera Ialomitei, spre Crucea de pe masivul Caraiman,spre cabanele Piatra Arsa si Varful cu Dor etc.

Sfinxul

Monument al naturii, format de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului.
Stanca uriasa, singuratica, in M-tii Bucegi, alcatuita din conglomerate.Actiunea indelungata si combinata a agentilor modelatori ( vanturi, ploi,zapezi,inghet,
dezghet etc.) a determinat o puternica erodare a acestuia , in urma careia a rezultat aspectul actual( privita dinspre lateral) stanca are infatisarea unui cap urias de om).Exista si unele ipoteze conform carora Sfinxul ar fi o stanca megalictica.

Cascada Urlatoarea

Este situata pe versantul estic al Muntilor Bucegi, pe pârâul Urlatoarea, care izvoraste de la poalele Muntilor Jepi si se varsa în raul Prahova. Apa a patruns in adancuri, printre conglomerate si a iesit la lumina sub forma unei cascade de 12 m inaltime.
Numele de Urlatoarea este legat atat de zgomotul facut de apele cascadei, cat si de vuietul apelor care iau nastere in urma ploilor repezi si pornesc navalnic pe panta muntilor.
La Cascada Urlatoarea se ajunge din Busteni dupa un drum fermecator prin paduri de 1 ½ ore.

Trasee turistice cu plecare din Busteni

• Busteni – Cabana Piatra Arsa prin Valea Urlatorilor 4 – 4 ½ ore, triunghi albastru
• Busteni – Babele – Pestera prin Valea Jepilor 5 – 5 ½ ore – traseu recomandat doar turistilor bine antrenati si echipati,pana la caderea zapeziilor
• Busteni – Varful Omu prin Valea Cerbului 5 ½ – 6 ore, banda galbena
• Busteni – Varful Omu prin Poiana Izvoarelor 6 – 7 ore, banda rosie
• Busteni Cabana Alpin – Pichetul Rosu 3 – 3 ½ ore , triunghi rosu
• Busteni – Cascada Urlatoarea 1 – 1 ½, marcaj punct albastru
• Busteni – Cabana Gura Dihamului – Cabana Diham 2 ½ ore, drum carosabil si poteca,marcaj triunghi albastru.
• Busteni – Plaiul Munticelu – Poiana Costilei – Valea Cerbului – Cabana Omu 6 – 7 ore, traseu accesibil vara;marcaj triunghi rosu si banda galbena.
• Busteni – Poiana Costilei – Pichetul Rosu – Cabana Malaiesti 4 ore, traseu accesibil vara, iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati, marcaj triunghi rosu
• Busteni – Cantonul Jepi – Cabana Piatra Arsa 3 ½ ore, traseu accesibil vara, marcaj triunghi albastru

Parcul Poiana Tapului

Mormântul medicului Kremnitz, doctorul personal al regelui Ferdinand

Monumentul dedicat familiei Kremnitz, unde localnicii spun că ar fi înmormântată și Mite Kremnitz, a fost recent mutat în parcul localității. Mite a fost una dintre muzele și iubitele lui Mihai Eminescu, doamnă de curte a Reginei Elisabeta și cumnată a lui Titu Maiorescu. Wilhelm, soțul său, a fost doctorul personal al Regelui Ferdinand. Inițial monumentul se găsea în capătul de sus al străzii Nicolae Bălcescu (aceeași stradă pe care se află și Vila Cascada), într-o poieniță, pe malul râului.

Membrii familiei regale veneau deseori aici în plimbare, pe poteca pietruită care lega Castelul Peleş de cascada Urlătoarea sau, împreună cu invitaţi de vază, la terenul de golf din Piatra Arsă. Tot de aici, urcând pe Jepii Mari, trecând de ”mese” şi luand-o mai apoi fie pe ”la scări”, fie prin jnepenişul ce înconjoară ”Poteca Măgarului” puteai ajunge la cantonul Schiel situat pe traseul vechiului funicular, la marginea platoului Bucegi şi a parcului natural cu acelaşi nume.

Badea Cartan: in iarna lui 1910 – 1911 pe cand trecea clandestin Carpatii, a fost surprins de o avalansa care l-a tinut zile intregi sub zapada. A ajuns cu greu la Poiana Tapului, in clădirea vechiului cinematograf situată în parcul central, unde s-a stins din viata. Este inmormantat in cimitirul orasenesc Sinaia.

Proprietăți

Compare listings

Comparaţie