Asezarile de pe valea de sus a Prahovei faceau parte la inceput din punct de vedere administrativ din comuna Podul Neagului care se intindea pe o distanta de vreo 35 Km, de la Comarnic pana la Predeal. In 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, satele Posada si Podul Neagului, fiind mai aproape de Comarnic, se alipesc la aceasta.
Intemeiata in anul 1830, localitatea Azuga a fot declarata oras in 1948 si pana in anul 1881 s-a numit „Intre prahove”.
Un document din anul 1815 mentioneaza hanul „Caciula Mare” sau „Hanul Intre prahove”, dupa cum spune traditia orala, construit pe la jumatatea veacului al XVIII-lea, la poala Clabucetului Taurului, in dreptul Scolii Generale de azi, in apropierea locului unde se varsa paraul Azuga in raul Prahova. Locul unde era situat i-a conferit si numele, fiindca, pe vremuri, ambele rauri au fost socotite izvoare ale Prahovei.
Primul locuitor care s-a statornicit in Azuga a fost Gheorghe Zangor, care avea aproximativ 500 de oi si si-a construit primul casa in jurul anului 1800.
Predeal, Azuga, Busteni si Poiana Tapului in anul 1884, s-au dezlipit de Sinaia pentru a forma impreuna o noua comuna sub numele de Predeal, care se intindea pana la apa Pelesului. Pe data de 21 aprilie 1889, resedinta Primariei s-a stramutat de la Predeal la Azuga, intr-un local ridicat pe un teren pus la dispozitie de Maria Sa Regele Carol I, proprietarul mosiei, aparand astfel si avantaje atat din punct de vedere administrativ cat si pentru populatie, prin faptul ca resedinta era la centru.
Inceputuri de industrie in Azuga, atunci catun apartinand de comuna Predeal, dateaza din anul 1830 prin infiintarea de catre Aslan, venit de la Rucar, a unei Fabrici de Sticla – “Glajeria lui Aslan”. Acesta inchis-o in scurt timp, parasind toate investitiile sale.
Dealungul anului 1879 s-a construit Fabrica de sticla, proprietatea d-lui S. Grunfeld, situata intre Vaile Prahovita si Azuga, in fata liniei ferate. Fabrica avea 250 de lucratori, in mare parte din Bohemia, iar produsele erau foarte cautate pe pietele romanesti
In anul 1882, Matei Mocanu a infiintat Fabrica de Cascaval. Acesta se fabrica in lunile mai si iunie iar de la Sf. Petru pana la Sf. Maria Mare se facea branza. De atunci pana la plecarea oilor in munti se facea “lapte de putina” sau “lapte gros”.
In anul 1885 a fost infiintata fabrica de Var hidraulic, pe Muntele Urechea, pe proprietatea familiei Blebea, de catre francezul Leboeuf. Dupa doi ani a trecut in posesia firmei Taranget si Renard, iar in anul 1893 in cea a firmei Renard & Co. Varul era de o calitate foarte buna, aceast fapt ducand la obtinerea medalia de argint la Expozitia Universala de la Paris din 1889.
Deasemenea in anul 1885 a fost infiintata si fabrica de Ciment a inginerului Erler, pe mosia Sorica. In 1888, ing. Erler a infiintat pe Valea Seaca o noua instalatie analoga iar in 1892, a construit la Piatra Arsa un cuptor sistematic pentru var alb si toate aceste instalatii moderne erau in deplina functiune, in timp ce produceau un ciment alb de calitate superioara.
Infiintata in anul 1887 fabrica de Postav de firma Rheim, Scheeser & Co, se afla la locul unde Muntele Sorica se scalda in apa Azugii, pe un platou frumos, umbrit de o padure deasa cu arbori inalti.
In anul 1887, Carol Scheeser a construit Fabrica de salam, care functiona regulat cu cinci masini speciale si producea salam si tot felul de “afumate si carnatarie”.
In anul 1888 apare fabrica de Cherestea de la Malul Ursului infiintata de Schender, producea la acea vreme 3000 mc cherestea de brad si molid pentru constructii. Pentru exploatarea padurilor din Muntii Susaiului, Ritivoiu si Fata Gavanei, Fratii Carol si Samuel Schiel din Busteni, infiintasera la poalele Susaiului dinspre Ritivoiu, langa Valea Azugii, o fabrica sistematica de cherestea si chibrituri sub conducerea ing. C. Ganzert.
In anul 1892 a fost infiintata Fabrica de Sampanie, in 1908 Fabrica de Samota. O alta intreprindere este Fabrica de Bere, care s-a construit intre anii 1898 – 1900, de catre firma Grundt, Radulescu & Co. Industriasul Peter Schesser l-a convins pe maestrul berar Grundt sa vina la Azuga pentru a participa la infiintarea unei fabrici de bere.
In 2002-2003 s-a transformat din oras industrial in statiune turistica . La scurt timp, partia Sorica a fost omologata de Federatia Internationala de Schi. La Azuga, turistii mai pot schia si pe partia Cazacu, care se afla in administrare privata.
OBIECTIVE TURISTICE AZUGA
Partii de ski
Partia Sorica – are un grad mediu de dificultate, o lungime de 2100 m, o diferenta de nivel de 560 m, beneficiaza de o nocturna pe o raza de 800m. Tot pe aceeasi distanta functioneaza si tunurile de zapada artificiala. Partia este dotata cu telescaun si teleschi, iar programul acestora se poate prelungi la cerere.
Partia Cazacu – grad mediu de dificultate, o lungime de 2200 m, o diferenta de nivel de 530 m, dotata cu tunuri de zapada si telescaun.
Partia Cazacu varianta – are o lungime de 400m, dificultate medie, este dotata cu tunuri de zapada artificiala si teleschi.
Partia Cazacu bretea – are o lungime de 715,54m, diferenta de nivel 160m si este dotata cu teleschi.
Partia Sorica Sud – are un grad scazut de dificultate, o lungime de 770m , o diferenta de nivel 160m si este dotata cu teleschi.
Partia La Stana – are un nivel usor, o lungime de 910m, o diferenta de nivel 155 m si este dotata cu teleschi.
Azuga dispune de o telegondola inaugurata la sfarsitul anului 2007 care ofera acces de punctul superior catre toate partiile din statiune. Exista de asemenea si instalatii de teleschi, miniteleschi si babyschi.
Drumul Vinului – Pivnitele Rhein din Azuga
Romania se afla pe locul sase pe lista celor mai mari producatori de vin din Europa si pe locul zece la nivel mondial. Podgoriile din Romania pot fi cu usurinta comparate cu cele internationale, desi turismul viticol este prea putin apreciat la adevata-i valoare printre romani. Insa, potentialul sau incepe sa fie descoperit si incurajat financiar, in special in ultimii ani, prin proiectul „Drumul Vinului”.
Pivnitele Rhein in Azuga, detinute de Hallewood,sunt deschise pe tot parcursul anului, numarul turistilor ridicandu-se la aproximativ 10.000 pe an, cu un varf de 11.300 in anul 2008.
Dat fiind numarul mare de vizitatori, la Azuga au fost amenajate si 30 de locuri de cazare, in plan fiind dublarea sau triplarea numarului acestora in viitorul apropiat. Turistii au posibilitatea sa vada procesul de fabricare al vinului spumant, dupa metoda traditionala utilizata in regiunea Champagne, ce presupune a doua fermentatie a vinului in sticla timp de cel putin 12 luni.
Cabana de vanatoare Azuga – Vila Stevia
Se află în administrarea Ocolului Silvic Azuga, fiind amplasată în mijlocul unei frumoase păduri de molid. A fost construită în anul 1960 de către statul Român, fiind folosită în perioada anilor \’60 de Gheorghe Gheorghiu Dej, iar mai tarziu de catre familia Ceausescu.
Este situată în zona văii superioare a râului Prahova, în nordul judeţului Prahova la o altitudine de 1162 m, pe drumul judetean Valea Azugii, la o distanţă de 12 km de oraşul Azuga.
Poiana cu Narcise
Poiana cu Narcise din Muntii Baiului este o rezervatie naturala botanica, cu o suprafata de peste 18 hectare, aflata in apropiere de Azuga. Situata pe un versant al Culmii Baiului, la o altitudine de 1.500 de metri, zona incanta prin frumuseatea naturala, cu izvoare si pacluri nenumarate de narcise albe.
Obiective turistice in Azuga
- Pastravaria aflata la confluenta paraului Limbasel cu paraul Azuga.
- Cabana de vanatoare Azuga.
- Casaria Ghimbasanu, inregistrata pe lista monumentelor de arhitectura.
- Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial.
- Monumentul Eroilor de la 1877, amplasat in curtea Bisericii Ortodoxe.
- Monumentul inchinat Ecaterinei Teodoroiu.
- Capela de pe Muntele Sorica, inchinata luptatorilor din Al Doilea Razboi Mondial.
- Crucea de pomenire de la Genone.
Rezervatii si monumente ale naturii
Rezervatii naturale:
- Rezervatia naturala botanica – Poiana cu Narcise – Clabucetul Azugii 18,5 ha;
- Rezervatia naturala botanica – Poiana cu Narcise – Unghia Mare 18,22 ha;
- Rezervatia naturala complexa – Valea Turcului 113,75 ha;
- Rezervatia naturala complexa I – Unghia Mare 42 ha;
- Rezervatia naturala complexa II – Unghia Mare 50 ha;
- Rezervatia naturala complexa III – Unghia Mare 78,75 ha;
- Rezervatia naturala complexa – Valea Cazacului 257,75 ha;
- Rezervatia naturala geologica si geomorfologica – Unghia Mica 139,75 ha.
Monumente ale naturii
- Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic
- Arborele Mamut ( Sequoia gigantea )
- Bradul alb aflat pe poteca spre Garbova la 3 km, in Seaua Mare.
Biserica Sfânta Treime din Azuga
Este clădită în stil tradiţional, făcând parte din patrimoniul religios al ortodoxismului românesc. Lăcaşul de cult datează din anii 1902-1903 şi a primit sfinţirea Episcopului Nifon Ploieşteanu la un an după închieirea construcţiei.
Biserica a fost sub oblăduirea a numeroşi preoţi, dintre care amintim pe preoţii călugări de la Schitul Predeal și pe Valeriu St. Dobrescu împreună cu fiii săi, Mihai şi Ioan, care i-au urmat şi au predicat în acelaşi loc ca şi tatăl lor, în altarul Bisericii Sfânta Treime din Azuga.
Din punct de vedere arhitectural, edificiul realizat din cărămidă şi piatră de râu se impune prin structura sa puternică. Cele două turle ale bisericii veghează la intrare şi deasupra naosului, cea din urmă fiind deteriorată în timpul Primului Război Mondial, în 1916, şi restaurată patru ani mai târziu.
Monument
Monumentul eroilor din razboiul pentru independenta – inaltat in centrul orasului, in anul 1905 in memoria ” Companiei a VIII- a de Dorobanti din Prahova, ce a luat cu barbatie parte la razboiul independentei si indeosebi a vitejilor…, fii comunei…, care au cazut in lupta pentru neatârnarea neamului românesc”, de catre „Obstea locuitorilor”.
Monumentul eroilor din primul razboi mondial – durat, in 1936, in parcul orasului, monumentul prezinta doua grupuri statuare care reprezinta jertfa si victoria a fost realizat de sculptorul I. Iordanescu. Pe soclu sunt trei inscriptii si numele eroilor localnici carora li se dedica monumentul: „Intru amintirea si lauda vesnica eroilor din Azuga care au luptat in razboiul din 1916 – 1919”
